Author Archives: mihai

Lichidatorul judiciar

Lichidatorul este persoana, fizică sau juridică, practician în insolvenţă, desemnată să conducă activitatea debitorului şi să exercite atribuţiile stabilite de lege în sarcina sa atât în procedura generală, cât şi în procedura simplificată.

Principalele atribuţii ale lichidatorului sunt extrem de asemănătoare cu cele ale administratorului judiciar şi sunt menţionate în art. 25 din noua lege după cum urmează:

a) examinarea activităţii debitorului asupra căruia se iniţiază procedura simplificată în raport cu situaţia de fapt şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la insolvenţă, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă şi a existenţei premiselor angajării răspunderii acestora în condiţiile art. 138, şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăşi 60 de zile de la desemnarea lichidatorului, dacă un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de administratorul judiciar;

b) conducerea activităţii debitorului;

c) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea lor;

e) menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor;

f) verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea, precum şi întocmirea tabelelor creanţelor;

g) urmărirea încasării creanţelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani, efectuate de acesta înaintea deschiderii procedurii, încasarea creanţelor; formularea şi susţinerea acţiunilor în pretenţii pentru încasarea creanţelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaţi;

h) primirea plăţilor pe seama debitorului şi consemnarea lor în contul averii debitorului;

i) vânzarea bunurilor din averea debitorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi;

j) încheierea de tranzacţii, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunţarea la garanţii reale sub condiţia confirmării de către judecătorul-sindic;

k) sesizarea judecătorului-sindic cu orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta;

l) orice alte atribuţii stabilite prin încheiere de către judecătorul-sindic.

Insolventa

Insolvenţa este acea stare a patrimoniului unei societăţi care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor scadente. Astfel spus, atunci când debitorul nu mai are sume “cash” cu care să poată plăti datoria ajunsă la scadenţă, el se află în stare de insolvenţă.Această stare nu înseamnă că în patrimoniul societăţii nu se află active sau bunuri ce pot fi valorificate pentru stingerea datoriei.

Insolventa unei firme se caracterizeaza prin incapacitatea de plata sau insolvabilitatea acesteia in urma acumularii unor datorii catre diversi creditori. In contextul crizei actuale tot mai multe societati apeleaza la intrarea in insolventa ca o modalitate de protectie impotriva acumularii de dobanzi si penalitati suplimentare. Dupa data deschiderii procedurii nu se vor mai percepe alte penalitati si accesorii.

Dupa deschiderea procedurii, administratorul judiciar desemnat va notifica prin posta toti creditorii, in functie de lista depusa de administratorul societatii debitoare si va publica in Buletinul Procedurilor de Insolventa aceasta notificare. Aceasta notificare va contine informatii importante cum ar fi termenul limita pentru depunerea cererii de creanta asupra averii creditorului.

Insolventa nu-i totuna cu falimentul

Contrar perceptiei generale, care valideaza insolventa ca stare falimentara, trebuie spus faptul ca intrarea unei companii in insolventa nu ii garanteaza finalul falimentar, ci reprezinta o etapa de reorganizare si reevaluare a principalelor activitati tocmai pentru a se incerca pastrarea pe linia de plutire. Specialistii spun ca deschiderea unui dosar de insolventa reprezinta un pas important in analiza situatiei debitorului, fiind posibila redresarea doar daca sunt aplicate cu strictete toate masurile de siguranta.

Servicii

Asistenta juridica precum si serviciile juridice sunt necesare ori de cate ori va confruntati cu situatii neplacute ce necesita ajutor profesionist. Persuasiunea si talentul de negociator conduce de multe ori la recuperarea pe cale amiabila a creantelor creditorilor si la evitarea in acest mod a constrangerilor prevazute de lege pentru debitori, dar si a solutionarii in timp util a litigiilor si nedevalorizarii creantelor.Datorita acestei atitudini, de abordare cat mai riguroasa a problematicii clientilor, am putut simplifica realitatea, de multe ori complexa, usurand in acest fel activitatea instantelor de judecata, gasind aprecierea pozitiva si recunoasterea din partea acestora.

În cadrul cabinetului de lichidator judiciar oferim următoarele servicii:

consultanţă pentru persoane aflate în dificultate financiară, respectiv: societăţi comerciale, asociaţii şi fundaţii, persoane fizice autorizate, grupuri de interese şi alte persoane sub incidenţa Legii nr.85/2006;

reorganizare (plus întocmire Plan de reorganizare);

administrare judiciară;

lichidare voluntară (prin registrul comerţului);

lichidare administrativă (din oficiu, numiri prin registrul comerţului) pentru societăţi dizolvate din oficiu;

lichidare judiciară (insolvenţă: procedura generală, faliment în procedură generală, faliment în procedură simplificată);

licitaţii; intermedieri vînzări bunuri mobile şi imobile;

servicii de avocatură în litigii comerciale;

Reorganizarea, administrarea judiciara

1. Cadrul legislativ:
Lg.85/2006 privind procedura insolventei
Regulamentul CE nr.1346/2000
2. Rolul administratorului judiciar in aceasta etapa este guvernat de urmatoarele principii:
Principiul urmaririi respectarii planului de reorganizare.
Dupa aprobarea planului de reorganizare, administratorul judiciar are ca scop principal urmarirea realizarii acestuia si sesizarea instantei si a creditorilor in cazul in care debitorul nu il respecta.
Principiul asigurarii drepturilor creditorilor.
Administratorul judiciar va urmari ca prin actiunile intreprinse de conducerea debitoarei sa nu se produca pagube ce ar putea aduce atingere intereselor creditorilor si va sesiza instanta si pe creditori ori de cate ori va considera necesar.

Deschiderea procedurilor si administrarea judiciara sau speciala

1. Cadrul legislativ:
Lg.85/2006 privind procedura insolventei
Lg. 32/2000 completata si modificata, privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor.
Ordonanta de Guvern nr.10/2004 privind falimentul institutiilor de credit
Regulamentul Consiliului european nr.1346/2000 privind procedurile de insolvabilitate
Faza premergatoare reprezinta perioada dintre deschiderea procedurii si aprobarea planului de reorganizare sau trecerea la faliment.

2. Rolul administratorului judiciar in aceasta etapa este guvernat de urmatoarele principii:
Principiul asigurarii managementului de criza.
Consta in luarea tuturor masurilor necesare pentru stoparea degringoladei debitorului si asigurarea mijloacelor necesare pentru desfasurarea activitatilor.
Principiul evaluarii obiective a situatiei economice si juridice a debitorului.
Administratorul judiciar, in vederea exprimarii unui punct de vedere in legatura cu posibilitatile de reorganizare ale debitorului sau necesitatea trecerii la procedura falimentului, va trebui sa efectueze o verificare, preferabil rapida si eficienta, a situatiei acestuia din toate punctele de vedere.
Principiul realizarii unui plan de reorganizare fundamentat si viabil.
Administratorul judiciar, daca va considera posibila redresarea societatii, poate realiza el insusi planul de reorganizare sau poate colabora cu creditorii dau debitorii in realizarea acestuia.

Lichidarea voluntara

1. Cadrul legislativ:
Lg. 31/1990 republicata si modificata privind societatile comerciale.
OUG 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale.
Legea 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii.
HG nr.577/2002 de aplicare a normelor metodologice de aplicare a OUG 88/1997 si a Legii 137/2002.
2. Principii:
Principiul colaborarii cu cenzorii si actionarii.
Fiind vorba de o lichidare decisa de actionari, buna colaborare cu acestia si cu cenzorii societatii este de mare importanta pentru reusita actiunii.
Principiul acoperirii masei credale.
In cazul lichidarii voluntare este necesara acoperirea integrala, daca este posibil, a tuturor creantelor creditorilor pentru a inlatura pericolul declansarii de catre acestia a procedurilor prevazute de Legea 85/2006.
Celelalte principii ale lichidarii judiciare sunt aplicabile si la lichidarea voluntaracu modificarile inerente.

Falimentul si lichidarea judiciara

1. Cadrul legislativ:
Lg. 85/2006 privind procedura insolventei.
Lg. 83/1998 completata si modificata, privind falimentul bancilor.
O.G. nr.10/2004 privind falimentul institutiilor de credit.
Lg. 32/2000 completata si modificata, privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor.
Regulamentul CE nr.1346/2000
2. Principii:
Principiul procedurii concursuale:
Toti creditorii se bucura de o atentie egala din partea lichidatorului judiciar, acesta avand o pozitie echidistanta si echilibrata fata de creditori si in raporturile dintre acestia si reprezentantii actionarilor.
Principiul respectarii stricte a normelor procedurale in cadrul activitatilor desfasurate in afara instantei.
Acest principiu se reflecta in realizarea atributiilor lichidatorului legate de notificari, inventarierea si evaluarea bunurilor si valorificarea acestora.
Principiul maximizarii valorii averii debitorului.
Lichidatorul judiciar va face tot ce ii sta in putinta pentru anularea sau desfiintarea actelor juridice care au provocat si continua sa provoace pierderi debitorului, pe de o parte, si va desfasura cu fermitate toate actiunile legale ce ii stau la indemana in vederea recuperarii sumelor datorate de debitorii debitorului.
Principiul celeritatii.
Lichidatorul judiciar va face eforturi sustinute pentru parcurgerea rapida a tuturor etapelor procesuale in vederea valorificarii cit mai rapide a bunurilor si distribuirii sumelor obtinute catre creditori.

Recuperarea creantelor

1. Cadrul legislativ:
Codul de Procedura Civila.
Lg.85/2006 privind procedura insolventei.
Codul civil/codul comercial.
O.G. nr.10/2004 privind falimentul bancilor.
In cadrul activitatilor noastre de administrare judiciara si lichidare voluntara/judiciara a unor importante banci comerciale, ne ocupam de recuperarea creantelor detinute de aceste institutii. Din suma totala de recuperat, care este de cca. 6.000 miliarde lei, s-a reusit recuperarea unui procent ce variaza intre 35 si 50%. 2. Principiile aplicate de noi in aceasta activitate sunt:
Principiul negocierii cu debitorul sau garantii in vederea realizarii unei tranzactii.
Am constatat ca recuperarea prin executare silita individuala sau concursuala poate fi in multe cazuri (mai ales cand nu exista garantii usor valorificabile) extrem de greoaie. In astfel de situatii este preferabil a se ajunge la tranzactii cu debitorii sau girantii.
Principiul combinarii negocierilor cu executarea silita individuala sau concursuala.
De foarte multe ori o negociere desfasurata sub presiunea inceperii executarii impotriva debitorului il determina pe acesta sa aiba o atitudine cooperanta si sa faca eforturi pentru restituirea sumelor datorate. Acelasi lucru este valabil si pentru garanti.
Principiul utilizarii cailor celor mai eficiente pentru obtinerea titlului si executarea acestuia
In cele mai multe cazuri utilizarea somatiei de plata, urmata de punerea in executare a titlului in cadrul procedurii individuale sau concursuale si-a demonstrat eficienta.